|
|
CULTURA
|
 |
Izvoarele inregistreaza prima biblioteca in Sibiu la 1330 care a apartinut calugarilor dominicani. In cladirile prepoziturii catolice functiona la 1380 o scoala care probabil era mult mai veche.
Sibienii descopera avantajele tiparului inca de la inventarea acestuia. In sec. XV mesteri sunt trimisi la Mantua pentru a se initia in tehnica si arta tiparului.
Pictura care apartinea stilului gotic, este reprezentata in aceasta perioada de fresca 'Rastignirea' din biserica Evanghelica, opera pictorului Johannes von Rosenau (1445), restaurata de Georg Hermann in 1650.
In domeniul sclupturii cea mai veche opera pastrata este Crucifixul aflat astazi in Capela crucii, opera a mesterului Petrus Lantregen din 1417. In Ferula se pastreaza pietre funerare de o certa valoare artistica datand din sec. XV-XVI.
Patrunderea ideologiei umanismului si Reformei in Transilvania, incepe prin infiintarea in 1528 a primei tipografii de catre Lucas Trapoldner, cu ajutorul lui Theobaldus Gryphius care scot in 1529 prima carte tiparita la Sibiu: Gramatica latina.
Incepand din 1543 de sub teascurile acestei tipografii apar si primele carti in limba româna in ideea propagarii noii doctrine religioase, cea a luteranismului.
In sec. XVII functionau la Sibiu 12 ateliere tipografice, dintre mesterii tipografi de amintit pe Marcus Pristorius si Stephan Jüngling care vor fi urmati in sec. XVIII de Barth, Closius si Martin Hochmeister.
La Sibiu se publica primul calendar din Romania la 1612 iar in 1788 se deschide prima librarie. In acelasi an Martin Hochmeister scoate prima revista de teatru din Ardeal, 'Theatral Wochenblatt'.
Tot la Sibiu se deschide si primul atelier de litografie din Transilvania datorat lui E.A.Bieltz, Carl Albrich si Franz Neuhauser.
In atelierul lui Samuel Filtsch apare si 'Gramatica Româneasca' a lui Ioan Heliade Radulescu.
In domeniul invatamântului Sibiul face mari progrese.
In 1555 scoala veche se transforma in Gymnasium care este dotata 2 ani mai tarziu cu o biblioteca. Dascalii erau adusi din Germania si Elvetia.
Invatamântul se desfasura atunci in limba latina. In sec. XVIII Sibiul devine cel mai puternic centru al invatamântului sasesc din Transilvania.
In domeniul literaturii de semnalat prezenta marelui umanist Nicolaus Olahus, a lui Georg Reicherstorffer (1495-1554), Conrad Haas, care la Sibiu a descoperit racheta in mai multe trepte, umanistul Valentin von Franckenstein, Ioan Molnar Piuariu, care scoate la Sibiu prima carte româneasca de medicina.
Numerosi istorici si-au desfasurat activitatea la Sibiu in aceasta perioada, cum ar fi Christian Schesäus (1535-1585) autorul la 'Ruinele Panoniei', Mathia Miles (1639-1686), Georg Kraus (1607-1679) autorul la Siebenbürgische Chronik, Michael Hissman, iluminist de valoare europeana, membru al academiei din Göttinger, Johann Seivert si Johann Kinder.
In sec. XVI-XVII se formase la Sibiu o adevarata scoala de mesteri pietrari ce lucrau pentru patricienii orasului ancadramente de porti, pietre funerare si blazoane in stilul Renasterii dar pastrând si elemente ale goticului tarziu. Cel mai cunoscut dintre ei este Elias Nicolai.
Domeniul picturii este reprezentat de Johann David mort in 1585 sub daramaturile Turnului Sfatului si de Franz Neuhauser. Lucrarile acestuia inspirate de barocul vienez, pot fi admirate la Muzeul Brukenthal.
Sunt numeroase preocuparile pentru muzica si teatru.
Maestrul Johann West este adus in 1670 la Sibiu pentru a instala noua orga din Biserica Evanghelica cu 85 de registre, 75 de registre auxiliare si 6002 de fluiere, care functioneaza si astazi. La 1598 a luat fiinta bresla muzicantilor iar
Martin Hochmeister deschide primul teatru din România in 1778.
La sfarsitul sec. XVIII apar primele biserici românesti din piatra care au ramas pâna astazi.
In secolul XIX, Sibiul cunoaste o dezvoltare cultural artistica fara precedent.
La sfârsitul secolului XVIII guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, îsi formeaza o bogata biblioteca, colectii de antichitati si de arta, mentionate deja în anul 1773 în Almanach von Wien. Deschise pentru public din anul 1817, aceste colectii au pus bazele prestigiosului lacas de cultura de astazi - Muzeul Brukenthal.
In aceasta perioada apar zeci de reviste si ziare in germana alaturi de primele ziare românesti.
In 1853 Andrei Saguna publica Telegraful Român care se publica si astazi fiind astfel cel mai vechi ziar din S-E Europei.
In 1868 ASTRA scoate revista Transilvania, iar Ioan Slavici scoate in 1884 ziarul Tribuna, ziar care apare si astazi.
La 4 noiembrie 1861, in imobilul de pe strada Mitropoliei 20, s-a infiintat ASTRA - Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman.
Comitetul de organizare a fost format din George Baritiu, Andrei Saguna, Timotei Cipariu, Axente Sever si Ioan Puscariu.
Teatrul sibian cunoaste progrese importante prin organizarea din 1855 de stagiuni permanente.
In domeniul picturii se remarca Fr. Schullerus (1866 - 1898), Carl Dörschlag (1832-1917), Robert Wellmann (1866-1949), Arthur Coulin (1869-1912) si Octavian Smigelschi (1866-1912).
Sfârsitul sec. XIX înregistreaza la Sibiu si prima proiectie cinematografica, la doar 3 ani de la primul experiment mondial al fratilor Lumiere.
Activitatea muzicala se îmbogateste prin înfiintarea Corului barbatesc Hermania (1860) si a Reuniunii române de muzica (1881)
In 1895 se deschide Muzeul Societatii Ardelene pentru Stiintele Naturii, actualul Muzeu de Istorie Naturala.
In 1906 Biblioteca ASTRA se muta in noul Palat al Asociatiunii, devenind una dintre cele mai mari biblioteci din tara.
In 1909 se deschide primul cinematograf public din Sibiu, Cinema Apollo.
Dupa unirea de la 1918, Sibiul inregistreaza un ritm alert de dezvoltare social-culturala, un accent deosebit punându-se pe dezvoltarea invatamântului. Fostul Gimnaziu iezuit este transformat in liceu cu limba de predare româna, in 1919 luand numele de Liceul Gheorghe Lazar.
In perioada interbelica de consemnat întemeierea gruparii intelectuale 'Thesis' de catre Alexandru Dima, la care aderau printre altii Lucian Bologa, Emil Cioran, Horia Petra Petrescu, etc.
Lucian Blaga înfiinteaza Cercul Literar (1942-1947) grupând tineri scriitori precum St. Augustin Doinas, Radu Stanca, si Nicolae Balota.
In 1944 se infiinteaza grupul folcloric 'Junii Sibiului', cel mai vechi ansamblu folcloric din România care promoveaza cântecul si dansul specific satelor din Marginime.
In 1949 se înfiinteaza Filarmonica de Stat Sibiu în paralel cu noul Teatru de Stat (din 1956 si cu o sectie in limba germana) si Teatrul de papusi (actualul Teatru Gong), cu sectii in româna si germana.
In cadrul Filarmonicii ia fiinta orchestra populara 'Cindrelul'. In 1953 se infiinteaza Scoala Populara de Arta iar in 1956 Filiala Sibiu a Uniunii Artistilor Plastici. Printre membrii sai s-au numarat, sau se numara: Hans Hermann, Rhea Silvia Radu, Sieglinde Bottesch, Rodica si Ioan Chisu, Simion Costea, Gabriela Florescu, Nicolae Barcan, Kurtfritz Handel, Eugen Tautu, etc.
Din 1972 reapare revista Transilvania iar din 1978 se constituie Asociatia Scriitorilor, avand printre membrii fondatori pe Paul Constant, Georg Scherg, Mircea Tomus, Ioana Postelnicu, Wolf Aichelburg, Joachim Wittstock.
Numeroase festivaluri cultural artistice încep sa prinda contur, cel mai important fiind Festivalul de Jazz din 1973.
Dupa caderea comunismului, noi manifestari cultural artistice se organizeaza, unele din acestea devenind traditionale, cum ar fi Festivalul International de Teatru sau Festivalul Medieval.
In 2004 Consiliul de Ministrii ai Uniunii Europene au decis ca Sibiul sa fie Capitala Culturala Europeana in 2007, impreuna cu Luxemburgul. |
 |
|
