Premise
Planul Urbanistic General aflat in vigoare pentru Municipiul
Sibiu a fost elaborat in anul 1992 pe fundalul unei situatii
esential diferite de cea prezenta si nu mai reflecta exigentele
si evolutiile actuale ale orasului. Profundele transformari
structurale petrecute in Romania in perioada parcursa de la
elaborarea actualului Plan Urbanistic General (PUG) al Municipiului
Sibiu si, ca efect al acestora, schimbarea parametrilor ce
stau la baza planificarii urbanistice nu mai sustin valabilitatea
acestui plan si anuleaza ca insuficient un simplu demers de
actualizare.
Administratiile locale sunt puse in fata unei probleme in
acelasi timp importante si dificile: adaptarea politicilor
de dezvoltare urbana la realitatile demografice si economice
ale momentului si pregatirea, in paralel, a orasului pentru
evolutii viitoare. Aspectul central al intregului demers este
imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitorii orasului.
Alti pasi semnificativi in directia unei politici de dezvoltare
durabila, orientata spre viitor, se bazeaza pe intentia oficiala
de implementare urbanistica a Agendei locale 21 si a Programului
Urban de Actiune – elaborat prin participarea societatii
civile – precum si pe conceptul de integrare a procesului
de restaurare si revitalizare a centrului istoric intr-un
cadru mai larg, al orasului in ansamblu.
In acest context, biroul Planwerk – grup de cooperare
romano-german – a primit sarcina elaborarii studiului
de fata, proiectul desfasurandu-se in perioada noiembrie 2003
– aprilie 2004.
Tema
si scop
Studiul se compune, in principal, din trei parti. Prima
dintre acestea face o analiza riguroasa si critica asupra
orasului. Rezultatul analizei se concretizeaza intr-un Plan
de Zonificare a Teritoriului care ilustreaza, ca situatie
de plecare, utilizarea actuala a terenurilor. Concluziile
acestei analize au fost interpretate si au dus la formularea
unui concept de dezvoltare urbanistica a intregului oras,
structurat dupa cinci teme-cheie, concept aprofundat apoi
la nivelul unor seturi de masuri concrete in cadrul a unsprezece
Zone de Interventie. Studiul se finalizeaza cu incercarea
atenta de schitare a unei noi zonificari a teritoriului.
Suma acestor elemente de strategie urbana se constituie
intr-un instrument menit sa sustina integrarea si coordonarea
planificarilor si a proceselor izolate care determina astazi
evolutia orasului intr-o viziune de ansamblu. Astfel vor
putea fi evitate actualele tendinte negative si se vor putea
realiza concepte integrative de dezvoltare. Dincolo de a
constitui baza viitorului Plan Urbanistic General, studiul
ofera teme si linii directoare pentru un set de Planuri
Urbanistice Zonale, stringent necesare atit pentru atingerea
obiectivelor „tactice” cat si pentru protejarea
resurselor si potentialelor orasului, planuri care astazi,
din nefericire, nu isi gasesc aplicabilitatea.
Printr-un demers ilustrativ, bazat pe confruntarea imaginii
actuale a unor zone reprezentative ale orasului cu posibile
alternative de viitor si prin intermediul limbajului grafic
sugestiv al planurilor, studiul incearca sa-si comunice
continutul deopotriva profesionistilor si publicului nespecializat.
Speram ca buna intelegere a acestor idei are darul de a
motiva atat administratia cat si societatea civila pentru
o angajare comuna in procesul de transformare al orasului.
Realizarea obiectivelor, uneori indraznete, ale studiului
cere in primul rand rabdare si cultivarea unui spirit comunitar.
Atragerea si asimilarea in continuare a sprijinului extern
sunt aici la fel de importante ca si eforturile proprii.
Faza de analiza
Faza de analiza este punctul de plecare pentru
intregul studiu de dezvoltare al orasului. Scopul acestui
demers este o imagine a situatiei prezente si o evaluare
a tendintelor de evolutie care sa permita formularea unor
ipoteze si strategii pentru viitor.
Elaborarea planurilor de analiza a presupus, in primul rand,
asimilarea amanuntita a realitatii urbane, prin observatii
directe, pe teren. Concluziile culese din parcurgerea repetata
a orasului au fost completate cu informatii rezultate din
prelucrarea documentatiilor si a bancilor de date disponibile
si din consultarea reprezentantilor administratiei locale.
Studiul este structurat dupa trei
tipuri principale de criterii (morfologice, functionale
si de trafic), subdivizate la randul lor in teme de analiza.
Rezultatele fiecarei teme sunt prezentate intr-un plan de
analiza, ca suprapunere si transpunere grafica de constatari
neutre si de observatii critice asupra starii de fapt. Gradul
de actualitate al studiului si acuratetea criteriilor dupa
care a fost realizat asigura baza analitica absolut necesara
(si astazi inexistenta) a oricarui demers de planificare
in vederea unei dezvoltari urbane durabile.
pentru descarcat imagini:
Conceptul de dezvoltare
Conceptul de dezvoltare propus se axeaza preponderent pe
aspecte spatiale. Totusi, acesta este precedat de o examinare
atenta si alimentat de o viziune proprie asupra celorlalte
doua componente fundamentale - economica si sociala - ce
motiveaza si sustin evolutia orasului, deci pe o analiza
a fenomenului urban in ansamblul sau.
Prioritare in definirea conceptului sunt intrebarile legate
de calitatea spatiului urban si a setului complex de interactiuni
si relatii care au loc in acest spatiu si care descriu viata
orasului.
Demersul integreaza unei viziuni de ansamblu o tema aflata
nu numai in actualitate, dar capatand chiar, in contextul
politicilor urbane romanesti, un caracter de stringenta:
relatia interconditionata intre oras si cadrul sau natural.
Intr-o abordare diferita planificarilor precedente pentru
Sibiu, natura depaseste pozitia sa secundara, de „accesoriu
ambiental” al structurii construite si participa,
cu rol egal, la o sinteza a celor doua, in ceea ce se numeste
„peisaj urban”. Elemente naturale (interioare
sau periferice) devin instrumente predilecte de interventie
asupra orasului, fiind considerate componente esentiale
ale structurii urbane, cel putin la fel de semnificative
ca si constructiile. Intrepatrunderea celor doua, la diferite
scari si in diferite forme, este valorificata ca principala
vocatie structurala a Sibiului si devine principala tema
care ii ghideaza evolutia.
Fenomenului de difuzie a periferiilor ariei
construite in peisaj si organizarii deficitare a spatiului
intraurban li se opun doua concepte:
– Prin intermediul unei serii de PUZ-uri, subordonate
conceptului general, tendintele necontrolate de extindere
a orasului la periferii sunt canalizate si ordonate in directia
unei dezvoltari durabile. In acest sens, continuarea si
completarea structurii coerente a cartierelor existente
devine atit o prioritate, pe fundalul transformarilor dinamice
a periferiilor, cat si un element strategic, pe termen lung.
– Densificarea suprafetelor subutilizate si conversia
functionala a unitatilor industriale si, mai tirziu, a celor
militare si a suprafetelor feroviare excedentare, ofera
baza pentru consolidarea si dezvoltarea zonei centrale a
orasului. Astfel, potentialul reprezentat de fisia industriala
aflata in vecinatatea centrului si a Cibinului, capata un
rol important in cadrul conceptului de dezvoltare. Prin
transformarea acestui culoar, albia Cibinului, astazi mai
degraba un element de cezura in oras, devine „o coloana
vertebrala”, o legatura verde in ansamblul structurii
urbane.
Cele doua planuri de concept propun
masuri de dezvoltare a orasului, plecand de la concluziile
planurilor de analiza. Acest set de masuri, insumat si reprezentat
intr-o forma grafica abstracta, sta la baza noului Plan
de Zonificare a Teritoriului.
Intregul program de dezvoltare este impartit in doua faze
succesive (corespunzatoare celor doua planuri): masuri pe
termen scurt/mediu si, masuri pe termen lung
pentru descarcat imagini:
Concluzii finale
Adoptarea acestor concluzii nu inseamna ca elaborarea unui
nou PUG – viitorul cadru legal al planificarii urbane
– si actualizarea premergatoare a setului de studii
de specialitate aferente devin demersuri inutile. Propunerile
prezentate nu fac decat sa acopere temporar vidul aparut
intre PUG-ul in vigoare – deja depasit – si
versiunea sa urmatoare. Prin intermediul acestui concept,
administratia isi poate fundamenta in mod prevazator deciziile
pe care evolutiile actuale ale orasului le impun in acest
rastimp. Mai mult decat atit, temele si ipotezele abordate
aici stabilesc o platforma comuna pentru pasul imediat urmator:
dialogul intre cetateni, experti si administratie, menit
sa faca o evaluare atenta a obiectivelor propuse, sa le
urmareasca in viitor sau, daca este cazul, sa le inlocuiasca.
Un astfel de consens poate constitui premisa transpunerii
proiectului de fata in elemente de planificare si de reglementare,
concret, intr-un nou PUG pentru Sibiu.
|