stema orasului .
A+A
home . primaria consiliul . informatii . afaceri . despre sibiu . turism

Cuprins

:: Index
:: Capitolul 1
:: Capitolul 2
:: Capitolul 3
:: Capitolul 4-1
:: Capitolul 4-2
:: Capitolul 4-3
:: Capitolul 4-4
:: Capitolul 4-5
:: Capitolul 4-6
:: Capitolul 4-7
:: Capitolul 4-8
:: Capitolul 4-9
:: Capitolul 4-10 / 4-11
:: Capitolul 4-12

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CAPITOLUL II.

REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI SIBIU

  1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA și PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL CONSTRUIT

Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan se supune prevederilor art. 3 din Regulamentul General de Urbanism.

4.1. Terenurile agricole din extravilan sunt evidențiate în planșa de INCADRARE în TERITORIUL ADMINISTRATIV al localității.

Din suprafața totală de 12.164 ha care reprezintă teritoriul administrativ al municipiului Sibiu, terenurile arabile ocupa 3.681 ha, pășunile 1.780 ha, fânețele 284 ha, livezile 190 ha, pădurile 2.592 ha, apele 101 ha, drumurile, căile ferate 182 ha, terenuri neproductive 132 ha, alte folosințe 762 ha.

Utilizarea pentru construcții a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ Sibiu se poate face numai cu respectarea prevederilor Legii 50/1991(republicat) și a Legii 18/1991.

Amplasarea construcțiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I și II de calitate, pe cele amenajate cu îmbunătățiri funciare, precum și plantate cu vii și livezi este interzisă, cu excepția construcțiilor care servesc activității agricole, cu destinație militară, căi ferate, șosele de importanță deosebită, linii electrice de înaltă tensiune, conducte magistrale de transport gaze și petrol, lucrări de gospodărie a apelor și de amenajare a resurselor de apă.

Autorizarea construcțiilor și amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan se supune prevederilor art. 3 din RGU. Teritoriul administrativ al municipiului Sibiu este traversat de ROCADA MUNICIPIULUI (artera rutieră ocolitoare a municipiului ) și de AUTOSTRADA PITESTI - SIBIU - Deva.

Proiectele pentru realizarea celor două artere sunt întocmite de IPTANA București. Soluția pentru ROCADA MUNICIPIULUI este propusă prin PUG Sibiu.

Suprafețele din teren care vor fi scoase din producția agricolă în vederea realizării ROCADEI și AUTOSTRĂZII fac obiectul “STUDIULUI DE FEZABILITATE“, pr. nr. 29052/1992, “ARTERA RUTIERĂ DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI și VARIANTA AUTOSTRADÔ elaborat de S.C. PROIECT S.A. Sibiu.

Drumurile propuse sunt lucrări de utilitate publică și se supun prevederilor art. 16 din Regulamentul General de Urbanism.

Situația terenurilor agricole afectate de artera ocolitoare din teritoriu administrativ și intravilanul municipiului Sibiu este următoarea:

A. PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ

TEREN AGRICOL

Suprafața ARABIL465.290

Suprafața FÂNAȚE 36.351

Suprafața PĂȘUNE 6.790

TOTAL 508.431 mp

TEREN NEAGRICOL

Suprafața CĂI COMUNICATII25.488

Suprafața APE 23.900

Suprafața NEPRODUCTIVĂ 5.990

Suprafața CURȚI CONSTRUCȚII 9.490

TOTAL64.868 mp

B. PE TIPURI DE PROPRIETATE

Proprietate particulară S = 375.532 mp

Proprietate privată - societăți comerciale S = 34.750 mp

Proprietate PrimărieS = 117.682 mp

Proprietate Statul RomânS = 45.335 mp

TOTAL S = 573.299 mp

La autorizarea oricărui fel de construcție în extravilan se vor avea în vedere prevederile Ordinului nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului.

Având în vedere că suprafața propusă pentru extinderea intravilanului este mai mare de 100 ha, în conformitate cu Legea 18/1991, art. 71 și 73, aprobarea de folosire definitivă a terenurilor agricole se obține conform prevederilor legale.

4.2. Terenurile agricole din intravilan, în marea majoritate teren proprietate particulară a persoanelor fizice, puse în posesie ca urmare a aplicării Legii 18, își schimbă destinația conform planșei REGLEMENTARI și se supun prevederilor art. 4 din RGU.

4.3. Suprafețele împădurite din teritoriul municipiului Sibiu se întâlnesc atât în extravilan cât și în intravilan. În extravilan suprafețele împădurite s-au delimitat conform planșei de INCADRARE în TERITORIU ADMINISTRATIV și se supun prevederilor art. 5 din RGU. Suprafața ocupată de păduri din totalul suprafeței administrative este de 2.592 ha.

Având în vedere că intravilanul municipiului Sibiu se întinde spre limitele suprafețelor împădurite cât și existența în cadrul intravilanului a unei suprafețe împădurite, pentru orice construcție care prin funcționare poate aduce prejudicii pădurii, amplasarea la distanță mai mica de 1 km de liziera pădurii și pentru care se solicită autorizație de construire, se va obține avizul Regiei Naționale a Pădurilor.

Reducerea suprafeței fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă, cu excepția utilizărilor permise de Codul silvic.

4.4. Resursele de apă ale municipiului Sibiu sunt de suprafață și subterane de bună calitate.

Sursa subterană Păltiniș - Șteaza - cea mai veche sursă cu cea mai bună calitate a apei este formată din :

- Sursa Păltiniș - Șanta și Lunca râului Șteaza

Sursa subterană din puțuri amplasate în Lunca râului Șteaza se află în teritoriul administrativ al municipiului Sibiu, și este pusă în evidență în cadrul planșei de INCADRARE în TERITORIU ADMINISTRATIV al PUG.

Delimitarea zonelor de protecție pentru albiile minore ale cursurilor de apă se realizează de Regia Autonoma “Apele Romane” împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor.

Autorizarea executării construcțiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă și în cuvetele lacurilor este interzisă cu excepția lucrărilor de poduri, lucrărilor necesare căilor ferate și drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă, precum și a lucrărilor de gospodărie a apelor.

Albia minoră este suprafața de teren ocupată permanent sau temporar de apa care asigură curgerea naturală a apelor. Albia majoră este porțiunea de teren inundabilă din valea naturală a unui curs de apă.

Zonele de protecție sanitară cu regim sever ale captărilor de apă din Lunca Ștezii vor avea o formă alungită pe albia râului, cu următoarele dimensiuni minime: 100 m pe direcția amonte de priză, 25 m pe direcția aval de priză și 25 m de-o parte și alta a prizei (Decret 1059/1997).

La aprovizionarea cu apă potabilă a municipiului Sibiu se va ține seama de Normele de igienă aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătății nr. 981/1994 art. 16-28.

Platforma meteorologică a fost înglobată în noul intravilan, aceasta a fost pusă în evidență în cadrul planșei de REGLEMENTARI supunându-se art. 7 din RGU.

În jurul platformei meteorologice se instituie zona de protecție severă a cărei lățime este de 30 m. În această zonă este interzisă executarea oricăror construcții și instalații subterane.

Până la o distanță de 500 m în jurul zonei de protecție severă se pot autoriza doar construcții având o înălțime mai mică de o șesime din distanță dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înaltă tensiune sau de telecomunicație, de obiectivele poluante, de sisteme de irigație prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere, se face numai cu acordul de mediu al Agenției Locale ( Legea apelor nr. 107/1996).

4.5. Zone cu valoare peisagistică și zone naturale protejate

Zona cu valoare peisagistică este o arie naturală protejată, caracterizată prin concentrarea în cadrul teritoriului sau a unor peisaje naturale unicate sau rare.

Parcul SUB ARINI cu o suprafața de 30 ha, are o valoare dendrologică, având peste 80 de specii de arbori și arbuști, dintre care 33 exotice.

Parcul SUB ARINI este în intravilanul municipiului Sibiu și a fost pus în evidență în planșa de REGLEMENTARI, supunându-se art. 8 din RGU.

Consiliul Județean va stabili condițiile de autorizare a executării construcțiilor, având în vedere păstrarea calității mediului natural și a echilibrului ecologic.

4.6. Zone construite protejate

Zonele construite protejate aflate în teritoriul administrativ a municipiului Sibiu au fost delimitate în cadrul planșei REGLEMENTARI și se înscriu în următoarele categorii:

1. Monumente și situri arheologice

2. Monumente și ansambluri de arhitectură

3. Monumente de artă plastică și cu valoare memorială

4. Zone istorice urbane

Stabilirea zonei de protecție ale monumentelor se face prin studii de specialitate întocmite prin grija Direcției Monumentelor Istorice în colaborare cu alte organisme centrale și locale specializate.

Până la elaborarea studiului de specialitate zona de protecție a monumentelor s-a stabilit pe baza Ordonanței Guvernului nr. 26/27 august 1992 în care se specifică că zonele de protecție ale monumentelor din localități urbane sunt cuprinse în interiorul unei raze de 100 m măsurată de la limita construcției și cuprinzând integral parcelele aferente.

Autorizarea construcțiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu se face conform art. 9 din RGU și va ține seama de prevederile Legii 41/1995.

Rezervația de arhitectură a municipiului Sibiu este delimitată în planșa REGLEMENTARI din cadrul Planului Urbanistic General și este conform Listei monumentelor, siturilor arheologice și ansamblurilor de arhitectură.

DEFINIȚII

  • Patrimoniu cultural național constituit este alcătuit din bunuri sau ansambluri de bunuri imobile care prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural religios, urbanistic, peisagistic sau tehnico-științific, considerate monumente istorice (Legea 41/1995).
  • Rezervația de arhitectură reprezintă un teritoriu aparținând unei așezări urbane sau rurale a cărui protecție reprezintă un interes public, datorită valorii istorice, arhitecturale, urbanistice, simbolice și asupra căruia se instituie un regim de intervenție controlat.

Zonele de protecție a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcției Monumentelor Istorice în colaborare cu organele specializate ale MLPAT, MAPPM și ale autorităților publice locale (Legea nr. 41/1995). Ele sunt indicate în planșele de urbanism și sunt delimitate topografic.

5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA CONSTRUCȚIILOR ȘI LA APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC

5.1. Punerea în evidență a zonelor cu alunecări de teren s-a făcut în planșa de REGLEMENTARI 3 1/1.

Delimitarea acestora se va face prin Hotărârea Consiliului Județean, cu avizul organelor de specialitate ale administrației publice locale.

Autorizarea executării și amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale se supune prevederilor art. 10 din RGU.

În spiritul acestui articol, în aceste zone se pot autoriza doar construcțiile care au drept scop limitarea riscurilor naturale. Alte categorii de construcții pot fi autorizate doar după eliminarea factorilor naturali de risc și cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Intravilanul municipiului Sibiu cuprinde zone cu riscuri naturale, alunecări de teren, terenuri inundabile.

În planșa de REGLEMENTARI s-au delimitat interdicții de construire în unele unități teritoriale de referință L11 - Cartier Gușterița și UTR -I - zona industrială est.

Datele au fost furnizate de specialiștii APELE ROMANE R.A. pentru zonele inundabile și de specialiștii de la S.C. PROIECT S.A. pentru zonele cu alunecări de teren.

În cartierul Gușterița, în zona cu riscuri de alunecări se vor face plantări de arbori. Se instituie pentru această zonă interdicție permanentă de construire.

5.2. Autorizarea executări tuturor construcțiilor va tine seama de zonele de servitute și de protecție ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă și canalizare, conform art. 11 din RGU.

Delimitarea acestor zone se va face ținând seama și de CONDIȚIILE DE PROTECȚIE A ARTERELOR TEHNICO-EDILITARE și SERVITUȚILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂȚILOR

Zonele de servitute și de protecție ale căilor de comunicație rutiere vor ține seama de prevederile Legii Drumurilor nr. 13/1974 și HG. nr. 36/1996 precum și de condițiile de amplasare față de drumurile publice prevăzute de art. 18 din RGU.

Zonele de protecție ale drumurilor în afara localităților sunt:

- 22 m până în axul drumului național DN 1; DN14

- 20 m până în axul drumului județean DJ 106A și DJ 107

- 18 m până în axul drumului comunal DC63

Avizul pentru autorizarea construcțiilor în zona drumurilor publice se emite în temeiul Ordinului nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor. Pentru lucrări în zona drumurilor publice și în vecinătatea zonei de protecție a acestora, solicitantul autorizației de construire trebuie să obțină avizul organelor publice specializate (locale sau centrale în funcție de categoria drumului).

Zonele de protecție ale infrastructurii feroviare vor respecta prevederile art. 20 din RGU. Delimitarea cadastrală a infrastructurii feroviare este în sarcina Ministerului Transporturilor. De asemenea, acesta împreună cu SNCFR trebuie sa stabilească condițiile de amplasare și de conformare ale construcțiilor în zona de protecție.

La autorizarea construcțiilor în fâșia de protecție a infrastructurii feroviare, se va ține seama de Ordinul nr. 15/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor.

5.3. Autorizarea executării construcțiilor cu funcțiuni generatoare de riscuri tehnologice se supune art. 12 din RGU.

Obiectivele și activitățile care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului de mediu sunt cuprinse în Anexa nr. II la Legea nr. 137/1995, iar procedura de reglementare a acestuia este cuprinsă în Ordinul MLPAT nr. 125/1996.

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot și vibrații va ține seama de Normele de igienă aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătății nr. 981/1994 art. 13-15.

Pentru construcțiile generatoare de riscuri tehnologice, ***listate în conformitate cu prevederile alin. 2 al art. 12 din RGU se va solicita autorizarea de construire în conformitate cu condițiile impuse prin acordul de mediu.

5.4. Asigurarea echipării edilitare sunt prezentate în planșele de specialitate ale Planului Urbanistic General, conform necesitaților de dezvoltare ale municipiului Sibiu.

În vederea asigurării echipării tehnico-edilitare, autorizarea executării construcțiilor va respecta prevederile art. 13 din RGU. Orice construcție care prin dimensiuni, destinație sau amplasare față de zonele cu echipare tehnico-edilitară asigurată, poate fi realizată doar cu stabilirea prin contract prealabil a obligației efectuării lucrărilor de echipare edilitară aferentă - parțial sau total - de către investitor. Dacă cheltuielile pentru echiparea tehnico-edilitară depășesc posibilitățile factorilor interesați, autorizarea construcției poate fi refuzată de către Consiliul Local.

Proprietatea asupra rețelelor tehnico-edilitare respectă prevederile art. 29 din RGU (regim juridic în proprietate publică).

Index

Previous Page
.
© 2002 - 2010Primăria Municipiului Sibiu - Design by MB Solutions, All Rights Reserved!