10.10.2006

Lansarea Sibiului in programul capitalelor culturale europene se datoreaza unor foarte bune legaturi culturale pe care le are Luxemburg, care fusese deja nominalizat drept capitala culturala european pentru anul 2007.

In februarie 2004 am primit informatia ca Ministerul Culturii din Luxemburg ne invita sa ne depunem propria candidatura pentru acest titlu. Am invitat atunci gruparile artistice si institutiile culturale din Sibiu la o serie de dezbateri foarte intense in urma carora am definitivat tema programului si documentatia de candidatura. O echipa a noastra a prezentat aceasta candidatura la Bruxelles la inceputul lunii aprilie 2004 in fata reprezentantilor institutiilor europene. Juriul de selectie a apreciat tema programului nostru (Un oras al culturii - Un oras al cultelor), ideea tandemului Est - Vest cu Luxemburgul cat si parteneriatele europene pe care le are si care sunt integrate in program. Juriul a apreciat eforturile unui oras mic cum este Sibiul de a se angaja intr-un proiect de importanta si amploare europeana. Trasatura care s-a remarcat in cazul Sibiului a fost multiculturalitatea, considerata o contributie perfecta si simbolica din partea Sibiului si a Romaniei la constructia europeana.

Recomandarea Juriului de selectie a fost insusita apoi si votata in unanimitate de Consiliul de Ministri ai Culturii din tarile Uniunii Europene intrunit in 27 mai 2004.

Mecanismul complex al masurilor de pregatire a fost pus in miscare, atat la nivelul cultural cat si la nivelul infrastructurii orasului. Din vara anului 2004 am pus in miscare o serie de parteneriate foarte bune cu Guvernul Romaniei, fara de care succesul unui astfel de program nu este posibil.

Sibiul este in momentul de fata un oras in pregatiri febrile pentru a face fata provocarilor din domeniul culturii, infrastructurii si renovarii patrimoniului care apar pe masura ce ne apropiem de inceputul anului 2007.

In ceea ce priveste programul cultural, asociatia Sibiu 2007 a selectat impreuna cu juriul national desemnat de Ministerul Culturii un numar de 220 de proiecte care vor face parte din programul cultural. Aceste proiecte provin dintr-o varietate larga de domenii culturale: artele spectacolului, muzica, film, fotografie, multimedia, literatura, arte vizuale, architectura, gastronomie etc.

Costurile programului cultural, care se ridica la aproximativ 35, 7 milioane RON (aproximativ 10 milioane euro), sunt suportate de Municipalitate (13, 2 milioane RON), Consiliul Judetean (1,5 milioane RON) si Ministerul Culturii (21 milioane RON).

Spre deosebire de Luxemburg si multe alte capitale culturale europene, Sibiul a trebuit sa puna in aplicare planuri foarte ambitioase de refacere a infrastructurii culturale si civile. Pentru a pregati orasul, Primaria a investit numai in acest an o suma de aproximativ 100 milioane RON pentru restaurarea centrului istoric si pentru modernizarea infrastructurii celor mai importante artere de circulatie.

Programul de restaurare a centrului istoric a fost accelerat astfel incat Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet, Pasajul Scarilor, Scarile Turnului, Pasajul Aurarilor, zona pietonala de pe strada Balcescu si un numar de alte zece strazi sa fie terminate pana la sfarsitul acestui an. Noul sistem de iluminat public din centru este in etapa de finalizare urmand ca pana in decembrie sa fie gata si sistemul de iluminat arhitectonic pentru a pune in valoare farmecul cladirilor.

Ministerul Culturii a intrat in acest parteneriat alocand 18, 5 milioane RON (aproximativ 5, 2 milioane euro) pentru renovarea a peste 30 de cladiri din centrul istoric. Aceste lucrari de mare anverugra au avansat uimitor de bine si vor fi utilizate pana la sfarsitul acestui an.

Pentru a facilita accesul international, autoritatile locale impreuna cu Guvernul Romaniei cofinanteaza proiectul de 60 de milioane de euro pentru modernizarea Aeroportului International Sibiu.

Pentru a face din Sibiu un oras cat mai placut vizitatorilor Primaria a apelat la o serie de imprumuturi de la BERD pentru introducerea unui sistem integrat de signaletica, pentru introducerea unui concept nou de trafic si pentru modernizarea sistemului de transport public prin achizitionarea a inca 36 de autobuze noi pe langa cele 50 deja cumparate in anii trecuti.