- Sentinţa de divort străină, în original;
- Sentința de divorț străină, în original;
- Traducere în limba română, legalizată a sentinţei străine;
- Declaraţie pe proprie răspundere a fostului soţ/foştilor soţi, cetăţeni români, cu privire la numele de familie pe care îl poartă după desfacerea căsătoriei;
- Acordul fostului soț/fostei soții, în situația în care fosta soție/fostul soț dorește să poarte în continuare numele purta în timpul căsătorie;
- Certificatul de căsătorie, în original;
- Act de identitate, în original.
- Act de identitate al persoanei împuternicite, în original (dacă este cazul).
PRECIZĂRI:
- Dacă sentinţa de divorţ este emisă de un stat membru al Conventiei de la Haga din 05 octombrie 1961 aceasta trebuie să aibă aplicată Apostilla Conventiei de la Haga din 05 octombrie 1961;
- Dacă sentinţa de divorţ este emisă de un stat care nu este membru al Conventiei de la Haga din 05 octombrie 1961 aceasta trebuie să fie supralegalizată;
- Dacă sentinţa de divorţ este emisă de un stat cu care România are încheiate tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică aceasta este scutită de apostilare sau supralegalizare.
Traducerile şi legalizările se fac la notar în România.
- Cererea se depune la primăria care are în păstrare actul de căsătorie, personal sau prin împuternicit cu procură specială. Modelul de procură se poate obţine de la Ghişeu Proceduri speciale-Camera E 84.